Sistemele educaţionale şi modelele de afaceri asociate trebuie sa fie destule de suple pentru a putea răspunde şi supravieţui factorilor externi în continuă schimbare. Universităţile se confruntă în prezent cu o cerere crescută de absolvenţi STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), pe fundalul unei scăderi a numărului de studenţi şi al unor schimbări nedorite în schemele naţionale de finanţare.

Afirmarea propriului rol şi loc în cadrul unei societăţi inovatoare este esenţială nu doar pentru universităţile tradiţionale (bazate pe cercetare), dar şi pentru universităţile cu învăţământ deschis şi la distanţă (bazate pe educaţie). În timp ce universităţile tradiţionale încep să implementeze strategii pentru a servi învăţarea pe toată durata vieţii, universităţile cu învăţământ deschis şi la distanţă devin conştiente de faptul că numai furnizarea de conţinuturi educaţionale, fără acte de inovaţie şi iniţiative antreprenoriale, nu mai este suficientă. Pentru a fi pregătite pentru următoarea decadă, aceste universităţi trebuie să încerce să creeze un plus de valoare şi să îşi regândească modelele instituţionale în consecinţă.

Plecând de la realizările din anul 2009, care a fost proclamat drept anul creativităţii şi al inovaţiei, Comisia Europeană continuă să promoveze inovaţia şi iniţiativele antreprenoriale în statele membre. În acest articol, universităţile cu învăţământ deschis şi la distanţă (în special) sunt evaluate la nivelul potenţialului lor de a inova dincolo de educaţia flexibilă şi de a tinde către generarea unor noi modalităţi de stimulare a capacităţilor antreprenoriale academice şi comerciale, inclusiv a iniţiativelor (în reţea) de dezvoltare educaţională şi antreprenorială. Este evident faptul că universităţile nu se pot lipsi de creativitate, inovaţie şi iniţiative antreprenoriale: acestea constituie motorul prosperităţii (pe termen lung) nu numai pentru universităţi, dar şi pentru întreprinderi, economie şi societate în ansamblu.