didactics
I Encontro Internacional da Casa das Ciências
Uma das alterações mais significativas dos modelos de Comunicação e Informação deste início de Século XXI que se repercutiram de forma clara e substantiva no processo educativo, foi a do uso mais ou menos indiscriminado da Internet.
O aumento quase exponencial da velocidade de transmissão de dados através das redes de comunicação com a omnipresença da Internet num contexto global e, por arrastamento, educacional, alterou de forma radical o conceito de acessibilidade à educação, dando corpo à ideia peregrina de Albert Eisntein de que "A aprendizagem não é um produto da escolaridade, mas da tentativa ao longo da vida para adquiri-la."
Com efeito, todos aqueles que desejam aprender possuem hoje uma panóplia de instrumentos, recursos e modelos, acedíveis à distância de um "clique".
Só para referir alguns elementos marcantes, desde 2001 que o MIT possui cursos livres disponíveis na internet. Berkeley seguiu o exemplo e tem hoje uma das maiores coleções de palestras presenciais gravadas do mundo, tendo sido já realizados mais de 120 milhões de downloads. Yale e Stanford fizeram o mesmo, e até mesmo Harvard lhe seguiu o exemplo, bem como a maioria das Universidades por esse mundo fora.
Nas escolas do ensino não superior, proliferam as plataformas de interação e conteúdos (em Portugal a mais comum é a plataforma MOODLE), usando recursos livres ou disponibilizados pelas estruturas educacionais.
Os cursos on-line são hoje uma realidade, discutível por vezes, é certo, mas presente na sociedade e acedível por qualquer cidadão.
Todo este ambiente digital que envolve a sociedade, com relevo para as redes sociais e para os modelos digitais de comunicação de informação em contexto educativo, transformaram os processos de aprendizagem e aportaram aos sistemas educacionais um acréscimo de questões significativas sobre as quais importa refletir.
Qual a fiabilidade da informação científica disponibilizada na Web?
Como podemos aferir do valor e rigor dos recursos digitais ligados à Ciência?
Qual o peso efetivo que a Internet tem na aprendizagem dos alunos?
Até que ponto a utilização do digital evita ou potencia as conceções alternativas?
De que modo se alterou (ou não) a didática da experimentação?
A modelação e simulação computacional permitem, ou não, uma visão mais perfeita da realidade?
Estas e outras questões que com estas se prendem, são o suporte concetual que levaram à organização do I ENCONTRO INTERNACIONAL DA CASA DAS CIÊNCIAS, subordinado ao tema organizador:
A Utilização de Recursos Digitais em Contexto de Aprendizagem.
O recurso a individualidades com experiência nesta área em Portugal, e noutros países, para Lições Temáticas, realização de Workshops centrados sobretudo na prática educacional, bem como a apresentação de comunicações e posters partilhados por todos os interessados, dão corpo a esta iniciativa, que nos parece ser de relevância significativa como complemento de formação para os docentes em Ciência de todos os níveis de Ensino em Portugal.
First Announcement and Call for Papers - EDEN workshop Learners in the Driving Seat
The 2012 Research Workshop will continue the EDEN tradition of highlighting bi-annually the relevant fields in e-learning research and innovative practice. This year's Workshop Scope reflects on how are students driving teachers, instructors in the fields where new learning technologies play important role. How does instruction work, where borders between physical and virtual learning environments disappear, where roles of students and teachers have changed, where new pedagogical paradigms and didactic approaches are introduced?
It will be a distinctive conference, with envisaged strong involvement of the students from the Leuven University and virtual participation of students from learners from European universities, EDEN member institutions.
Call for Contributions
We invite all interested professionals to take part and discover the conference themes by submitting their experience. There will be opportunities for submitting and presenting papers, workshops, posters and demonstrations. To learn more about the scope of the event and consult the themes, please visit the respective conference pages. For details visit the Conference web-site and the Call for Contributions links.
Proposals should be submitted by 15th September through the online submission form.
Listă de verificare pentru elaborarea de conţinuturi e-learning adecvate din punct de vedere didactic
În elaborarea de conţinuturi e-learning trebuie să se ţină cont de mai multe domenii din psihologia educaţională. Pentru a îmbunătăţi procesul de concepere a acestor conţinuturi, se pot folosi liste de verificare, ca metode de evaluare formativă. În cele ce urmează vă vom prezenta o astfel de listă de control pentru conceperea şi evaluarea formativă a modulelor de e-learning.
Lista acoperă conţinutul, segmentarea, secvenţierea şi navigarea, adaptarea la publicul ţintă, design-ul grafic şi al textului, sarcinile de învăţare şi feed-back-ul, şi motivarea. Această listă de verificare a fost utilizată cu succes pentru evaluarea formativă în contextul unui proiect de concepere de module e-learning pe tema energiilor regenerabile.
iTeach: Experienţe didactice
Revista iTeach îşi propune să promoveze aspectele practice ale predării, învăţării şi evaluării şcolare prin aducerea în prim plan a experienţelor concrete ale cadrelor didactice.
Study on Knowledge Maturing in Europe
The MATURE Integrating Project is based on the concept of knowledge maturing (KM): goal-oriented learning on a collective level. The project investigates how KM takes place within and across organisations, what barriers are encountered and how socio-technical solutions overcome those barriers.
Folosirea TIC şi a muzicii electronice pentru reducerea abandonului şcolar în Europa
Folosirea TIC în proiectul e-Motion nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument de transformare a proceselor de învăţare şi predare prin folosirea unor metode moderne alături de cele tradiţionale. Proiectul are drept scop aplicarea unei abordări experimentale prin folosirea TIC, în special a muzicii electronice şi a informaticii. O înţelegere a tehnologiilor sonore contribuie la înţelegerea unor concepte importante din fizică, precum acustica si tehnologia undelor, iar procesul de creaţie al muzicii electronice necesită de asemenea cunoaşterea unor elemente de matematică, fizică şi informatică. Prin această abordare inovatoare, proiectul are drept scop declarat îmbunătăţirea nivelului de competenţe ale tinerilor privind materii importante din programă, precum matematica şi limbile străine.
Strategia Lisabona a identificat necesitatea micşorării numărul de tineri care părăsesc şcoala şi încearcă să intre pe piaţa muncii având competenţe reduse sau practic inexistente. Mulţi dintre aceşti adolescenţi devin în cele din urma membri ai grupului NEET (Not in Education, Employment or Training – Nici Educaţie, nici Angajare, nici Formare). Strategia stabileşte obiective specifice pentru ca tinerii să poată dobândi competenţe adecvate care să faciliteze tranziţia de pe băncile şcolii la locul de muncă, obiective pe care multe dintre Statele Membre nu reuşesc încă să le îndeplinească.
Profilul agendei de micro-învăţare
Având ca punct de plecare această vedere de ansamblu, dezvoltăm teza potrivit căreia „agenda micro-învăţării”- văzută ca o accentuare a ideii de minuţiozitate şi de precizie în predare, învăţare şi tehnologie - prezintă lecţii preţioase în ceea ce priveşte cercetarea tehnologică şi media în domeniul educaţiei în general. Arătăm că micro-învăţarea nu este doar o simplă abordare printre multe altele ci, dimpotrivă, este văzută ca o perspectivă care se aplică mai multor aspecte din domeniul educaţiei, ca ceva care are o continuitate, fie că este vorba de o centrare explicită pe cercetare şi dezvoltare tehnologică sau nu. În acest fel, demonstrăm faptul că lecţiile pe care ni le putem însuşi graţie micro-învăţării pot fi aplicate în mod generalizat în studiile dedicate utilizării media şi a tehnologiilor în educaţie în sensul cel mai larg cu putinţă.
Încheiem cu câteva lecţii care trebuie trase din reflecţiile recente asupra micro-învăţării. Acestea pun accentul pe constrângerile şi libertăţile studenţilor dar şi pe responsabilitatea pedagogică a profesorilor. Natura încă neconcludentă şi neuniformă a discursului despre micro-învăţare este un aspect pozitiv iar noi avem convingerea că acest lucru trebuie cultivat şi încurajat.
Publicat pentru prima dată în: Hug, Theo (Ed.) (2007): Didactics of Microlearning. Concepts, Discourses and Examples. Münster et al: Waxmann, pp. 15-21 (cf. http://waxmann.com/kat/1869.html). Cu permisiunea companiei Waxmann.
Perspectives on project based teaching and “blended learning” to develop ethical awareness in students
Using true projects as tools, students get a “real” world orientation and their work suddenly gets a value beyond just the demonstrated competence of the pupil. The project has given the students a unique opportunity to get involved emotionally and practically in the field of Social Informatics. The Computer Science students have provided both Save the Children and the National Criminal Investigation Service with reports on various topics such as secure chat, camera phones and possible abuse, etc. This exceptional cooperation between higher education and public and private organizations makes the project not only unique, but might also be a major factor to boost the willingness of students to learn Social Informatics and improve their skills in the various topics of the subject.
In an increasingly globalized world, we should also strive to make both Computer and Teacher education more global, with global ethical themes (Kirkwood, 2001) that are recognizable and relevant both nationally and internationally. To fight sexual abuse of children in digital media using project based teaching in relevant fields of education, is just such an example of a global ethical theme.
Nesna University College is the only Computer Science education in the world which has sexual abuse of children as the main topic on the Computer Science curriculum.