microlearning
elearning_Directory
The cost- and time-effectiveness of online learning: providing a perspective on Microlearning and the differences between academic and corporate views
18 Iulie 2012
This paper aims to provide a researched starting point for a new synthesis of time aspects of e-learning in general, and microlearning in particular.
elearning_Directory
MINE - Research Studio "MicroLearning and Information Environments"
14 Iulie 2011
The Studio MicroLearning & Information Environments works on innovative systems that support efficient and effective learning. Learning and know how acquirement shall be adequate for everyday use and have a lasting effect. The focus is on the development of integrated microlearning, which offers a measurable improvement of the learning efficiency and know how output for persons and organizations through technologically.
Articole
Microînvăţarea: o strategie pentru dezvoltarea profesională continuă
21 Septembrie 2010
În acest articol vom vorbi despre microînvăţarea în comunităţi online ca o abordare de învăţare propulsată de modelele actuale ale folosirii media şi sprijinită de noile tehnologii precum Web 2.0 şi programe informatice de natură socială.
Descriem microînvăţarea ca pe o „inovaţie pragmatică” pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii datorită capacităţii sale de a sprijini o învăţare flexibilă care poate fi uşor integrată în activităţile cotidiene, venind astfel în sprijinul scopurilor şi nevoilor de învăţare ale fiecăruia.
Mai întâi, explorăm conceptele de microconţinut şi microînvăţare în contextul Web 2.0, programe informatice sociale, e learning 2.0, medii de învăţare personală şi învăţare informală şi bazată pe muncă, observând abordările sale inovatoare privind învăţarea pe tot parcursul vieţii şi reflectând la nevoile actualilor utilizatori ai Internetului. Apoi identificăm principiile esenţiale de proiectare şi distingem două aspecte importante ale proiectării didactice, şi anume (1) conceperea de microconţinut şi (2) conceperea de activităţi de microînvăţare. Continuăm cu prezentarea a zece caracteristici pe care le-am identificat pentru a putea face o distincţie mai clară între microînvăţare şi formele mai tradiţionale de e-learning, de pildă formările bazate pe Internet, numite „macroînvăţare”.
După această prezentare sumară ilustrăm felul în care microînvăţarea poate contribui la învăţarea pe tot parcursul vieţii acoperind decalajul între învăţarea formală şi informală şi prezentăm un studiu de caz al unui scenariu de microînvăţare. Avem convingerea că microconţinutul şi microînvăţarea, sprijinite de Web 2.0, oferă o soluţie viabilă modelelor de învăţare şi de muncă din zilele noastre, caracterizate printr-un ritm rapid şi orientate către sarcini multiple. Microînvăţarea, alături de învăţarea formală şi integrată în comunităţile online, are potenţialul de a sprijini dezvoltarea profesională continuă.
Mai întâi, explorăm conceptele de microconţinut şi microînvăţare în contextul Web 2.0, programe informatice sociale, e learning 2.0, medii de învăţare personală şi învăţare informală şi bazată pe muncă, observând abordările sale inovatoare privind învăţarea pe tot parcursul vieţii şi reflectând la nevoile actualilor utilizatori ai Internetului. Apoi identificăm principiile esenţiale de proiectare şi distingem două aspecte importante ale proiectării didactice, şi anume (1) conceperea de microconţinut şi (2) conceperea de activităţi de microînvăţare. Continuăm cu prezentarea a zece caracteristici pe care le-am identificat pentru a putea face o distincţie mai clară între microînvăţare şi formele mai tradiţionale de e-learning, de pildă formările bazate pe Internet, numite „macroînvăţare”.
După această prezentare sumară ilustrăm felul în care microînvăţarea poate contribui la învăţarea pe tot parcursul vieţii acoperind decalajul între învăţarea formală şi informală şi prezentăm un studiu de caz al unui scenariu de microînvăţare. Avem convingerea că microconţinutul şi microînvăţarea, sprijinite de Web 2.0, oferă o soluţie viabilă modelelor de învăţare şi de muncă din zilele noastre, caracterizate printr-un ritm rapid şi orientate către sarcini multiple. Microînvăţarea, alături de învăţarea formală şi integrată în comunităţile online, are potenţialul de a sprijini dezvoltarea profesională continuă.
Articole
Profilul agendei de micro-învăţare
30 Septembrie 2009
În acest articol inventariem sensurile variate dar, până la urmă, convergente ale termenului de „micro-învăţare” aşa cum au apărut şi s-au dezvoltat în ultimii câţiva ani. Ne propunem să explorăm felul în care acest termen este folosit pentru organizarea şi clasificarea unor serii de fenomene şi concepte pedagogice şi tehnologice în moduri noi şi interesante.
Plecând de la diversele definiţii ale acestui termen, facem o scurtă trecere în revistă a publicaţiilor ştiinţifice dar şi ale celor neoficiale care s-au dezvoltat cu repeziciune în jurul său. Pledăm pentru folosirea termenului de micro-învăţare în accepţiunea de momente sau episoade speciale de învăţare atunci când avem de-a face cu un conţinut sau nişte sarcini specifice şi când facem paşi mici dar conştienţi.
Având ca punct de plecare această vedere de ansamblu, dezvoltăm teza potrivit căreia „agenda micro-învăţării”- văzută ca o accentuare a ideii de minuţiozitate şi de precizie în predare, învăţare şi tehnologie - prezintă lecţii preţioase în ceea ce priveşte cercetarea tehnologică şi media în domeniul educaţiei în general. Arătăm că micro-învăţarea nu este doar o simplă abordare printre multe altele ci, dimpotrivă, este văzută ca o perspectivă care se aplică mai multor aspecte din domeniul educaţiei, ca ceva care are o continuitate, fie că este vorba de o centrare explicită pe cercetare şi dezvoltare tehnologică sau nu. În acest fel, demonstrăm faptul că lecţiile pe care ni le putem însuşi graţie micro-învăţării pot fi aplicate în mod generalizat în studiile dedicate utilizării media şi a tehnologiilor în educaţie în sensul cel mai larg cu putinţă.
Încheiem cu câteva lecţii care trebuie trase din reflecţiile recente asupra micro-învăţării. Acestea pun accentul pe constrângerile şi libertăţile studenţilor dar şi pe responsabilitatea pedagogică a profesorilor. Natura încă neconcludentă şi neuniformă a discursului despre micro-învăţare este un aspect pozitiv iar noi avem convingerea că acest lucru trebuie cultivat şi încurajat.
Publicat pentru prima dată în: Hug, Theo (Ed.) (2007): Didactics of Microlearning. Concepts, Discourses and Examples. Münster et al: Waxmann, pp. 15-21 (cf. http://waxmann.com/kat/1869.html). Cu permisiunea companiei Waxmann.
Având ca punct de plecare această vedere de ansamblu, dezvoltăm teza potrivit căreia „agenda micro-învăţării”- văzută ca o accentuare a ideii de minuţiozitate şi de precizie în predare, învăţare şi tehnologie - prezintă lecţii preţioase în ceea ce priveşte cercetarea tehnologică şi media în domeniul educaţiei în general. Arătăm că micro-învăţarea nu este doar o simplă abordare printre multe altele ci, dimpotrivă, este văzută ca o perspectivă care se aplică mai multor aspecte din domeniul educaţiei, ca ceva care are o continuitate, fie că este vorba de o centrare explicită pe cercetare şi dezvoltare tehnologică sau nu. În acest fel, demonstrăm faptul că lecţiile pe care ni le putem însuşi graţie micro-învăţării pot fi aplicate în mod generalizat în studiile dedicate utilizării media şi a tehnologiilor în educaţie în sensul cel mai larg cu putinţă.
Încheiem cu câteva lecţii care trebuie trase din reflecţiile recente asupra micro-învăţării. Acestea pun accentul pe constrângerile şi libertăţile studenţilor dar şi pe responsabilitatea pedagogică a profesorilor. Natura încă neconcludentă şi neuniformă a discursului despre micro-învăţare este un aspect pozitiv iar noi avem convingerea că acest lucru trebuie cultivat şi încurajat.
Publicat pentru prima dată în: Hug, Theo (Ed.) (2007): Didactics of Microlearning. Concepts, Discourses and Examples. Münster et al: Waxmann, pp. 15-21 (cf. http://waxmann.com/kat/1869.html). Cu permisiunea companiei Waxmann.