eLearning programme
PRO-ACCESS
Objectives
The main goal of the project is to improve accessibility of educational content in the eLearning value chain for visual impaired people.
The main objectives of the project are:
- to raise awareness in the educational publishing market on new legislation and new technological possibility to easily make accessible materials.
- to train and support the content producers in the process of adoption of a workflow aimed at creating, from the beginning of the production process, digital structured content that can easily be converted in accessible materials for impaired people.
- to create a set of guidelines – possibly ISO 9001 compliant – for publishers to produce accessible educational digital content in a standard way
- to help players along the eLearning value chain to solve legal and copyright issues with the adoption of licensing models and contracts to be signed between rights holders, final users and possible intermediaries
Approach
This main objective of the project will be achieved following these steps:
- evaluate the actual situation in the involved countries, analysing both the needs of the disabled people and the problems arose from these request in the publishing sector, involving key schoolbook publishers and printed disabled people representatives in the process
- define the production process needed to create accessible documents, starting from the achieved results of the Euain project
- promote the results as wide as possible in the publishing sector
- analysis of the content value chain in the education sector to define a set of shared rules to managing rights starting from the conclusion of the ORMEE project
The main value added of the project is the collaborative approach; the proposal rises from the awareness that proactive rights management and collaboration between different stakeholders may be effective tools to improve accessibility (and, in broader sense, to increase access to digital content)
Expected results
- a set guidelines for publishers providing to content providers all the information needed to create fully accessible educational materials in standard formats easy to be used to produce different versions of materials devoted to different types of disabilities.
- a set of guidelines for intermediaries (libraries, school libraries, teachers, voluntary and charity organisations) in order to use these materials in a correct way respecting the copyrights issues
- a set of licensing schema allowing content producer to provide special formatted digital materials for disable people and manage the relations between them, intermediaries and/or final users
- training courses modules for educational content providers aimed at providing them with all the information needed to facilitate the adoption of the production procedure for processing accessible content and the licensing schema defined in the project itself
Interview with Roger Blamire, Project coordinator of the P2V project (2006)
How did the project contribute to eLearning? How did the project improve possibilities for eLearning?
Within the project, we developed a model for exchanging good practices in e-learning between schools, teachers and policy makers. 9 European countries were involved in the project.
The project activities took place in nine countries and were divided among three strands of work:
- schools: these included visits of triads of schools among each other,
- inspectorates of education: inspectors from the three countries involved in the project visited each other and defined a common framework to assess ICT in schools
- ministries of education: policy makers from France, Lithuania and Spain/Catalonia visited each other in peer learning visits to learn how policy making was done in their national context
As a result a complete methodology and roadmap for peer learning was designed. Partners who contributed to the methodologies included partners from the UK and Switzerland and The Netherlands.
In your training and professional experience, what has facilitated access to the new technologies for education? What has created a barrier? And what are the problems you have faced?
The availability of equipment, broadband in the project schools was the facilitating element for the project. The difficulty has been faced during school visits in practical aspects such as arrangement of timetable and travels.
What impact has the eLearning programme and project had on the lives of beneficiaries/target groups?
The biggest benefit for the target groups, namely schools, teachers and policy makers, was to discover the developments in the use of ICT in other countries and schools, to share experiences and to observe ICT policies in detail.
What were the impacts of the project for the educational or wider community in project countries and in EU policy?
The project proved that peer learning at all levels is a very important added value and a lever for education.
In the policy strand for instance the Catalonian partners mentioned that as a result of the P2V peer learning activity concrete actions were taken to take in account what was learned during the workshop for policy making in Catalonia.
What was your experience of working with partners in other European countries? How did the inter-European scope enrich the project?
That was the real added value in the project. We observed how other schools and policy makers in other countries tackle with ICT and education. It was very productive for generation of new ideas.
How was the sustainability of the project ensured?
In the end of the P2V project, we produced a book in which all steps, activities are included. Still it's possible to find all project outcomes on project website. Also the partners are still using the models developed within the Project. For instance, in Austria, the peer to peer education model developed in P2V project is being used in all secondary schools as a result of the support given by the Ministry of Education.
Which are the most innovative approaches, instruments etc that could facilitate eLearning access? How?
Pedagogical project based on collaboration and constructivism.
What are the most important lessons you have learnt? What are therefore your key messages (max 3) for the future use of ICT in learning?
- Learning from past experiences, reinvent for real
- Build on the strength of teachers and schools
- Clear planning and evaluation in projects.
Lived experience of climate change: interdisciplinary e-module development and virtual mobility
Through collaboration between nine participating institutions, designing innovative teaching modules and a virtual learning space, this project (October 2009-April 2012) aims to create a European community of scholars, students and citizens who collectively make a major contribution to the United Nations decade on education for sustainable development.
The Lived experience of climate change: interdisciplinary e-module development and virtual mobility (LECH-e) project concerns education and lifelong learning in relation to climate change, to contribute to an informed and active European citizenry and to inform EU policy on this major challenge. Focusing on the lived experiences of climate change -- how individuals, communities and organisations conceive and respond to its perceived local impacts (e.g. extreme weather, biodiversity changes) – the project complements other work on climate change in higher education across Europe
Masters Degree
The educational level of the project is postgraduate Masters. Key features are:
- It complements existing and proposed Masters programmes in the area, rather than creates a parallel programme.
- In addition to knowledge and understanding of the subject area, it develops through its virtual mobility component, the skill of transboundary competence – the ability to engage with others across a range of contexts and standpoints. This skill is considered to be essential for meeting the global challenge of climate change.
- The ultimate release of the educational materials as open educational resources (OER). This will allow, in addition to the consortium members, universities throughout the world to use or adapt the content (see below) within their own programmes, through their normal accreditation processes. The teaching modules can also be used flexibly by students: as available educational resources without assessment or accreditation to enhance their studies or as conventional modules with assessment and accreditation.
Educational Resources
To achieve the project’s aims, a virtual learning space contains the educational resources and facilitates learning communities and virtual mobility across the institutions. The work focuses on four principal areas:
- A workpackage in which the consortium performed preliminary research on the detailed design plan of the content modules and their deployment. This work was completed during the first six months of the project.
- A workpackage on the collaborative content generation. Five postgraduate content deliverables have been developed:
- An introduction to climate change in the context of sustainable development (teaching module)
- Comparing the experience of climate change in the global South and North (teaching module)
- Interdisciplinary research methods for investigating the lived experience of climate change (teaching module)
- A Masters dissertation package based on the virtual learning space. This includes (i) a repository of suggested dissertation topics; (ii) hyperlinks to existing local, national and regional projects on climate change and their databases; (iii) a repository of Masters’ dissertations in the area.
- A virtual mobility package based on the virtual learning space. This comprises two forums: (i) a moderated virtual classroom for students and tutors/supervisors on any of the modules described above; (ii) a moderated stakeholders’ forum which expands access to citizens and organisations who might be the subject of dissertation projects and/or who are key policy makers/practitioners in relation to climate change. This second forum allows for a dialogue on climate change between citizens, policy makers and academia.
- A workpackage on content delivery and piloting virtual mobility. Students enrol in the virtual learning space and benefit from the educational resources, learning communities and virtual mobility offered. They are guided by institutional staff who also act as learning community moderators. This pilot started in May 2011 and currently comprises 30 students across 5 consortium members. A sixth consortium member is expected to join formally in September 2011. Most of the students are studying for credit, where each module is 4-5 ECTS.
- Dissemination and exploitation activities. Significant academic dissemination has taken place already through joint papers presented at two European conferences. In July 2011, a further joint paper will be presented at the European Distance and E-learning Network (EDEN) conference. These conference presentations have led to the publication of a joint paper in the International Journal of Technology-enhanced Learning, and an agreement to edit and produce seven papers for a special issue of the International Journal of Sustainability in Higher Education. The EDEN conference paper is expected to contribute to a further special issue of The European Journal of Open, Distance and E-learning.
Conclusion
The pilot of the modules and virtual mobility components will end in November 2011. It will be followed by an evaluation by the students who participated and two external academic assessors which will lead to revision of the teaching modules before they are released as OER at the project end in April 2012. Collaborative research agendas and input into policy processes are planned also during the remaining life of the project. In particular, it is hoped to engage Regional Centres of Expertise, and these have been invited to the stakeholders’ forum which will start in early July 2011. This input of the project into policy is expected to contribute further to Europe’s role as a leading player in meeting the challenge of sustainable development and, in particular, climate change.
For more information visit the project website at: www.leche.open.ac.uk
Extracted from LECH-e
O viziune asupra domeniului e-learning în Europa în 2025
Rezultatul acestei lucrări a fost rezumat sub forma unor „imperative de schimbare”, o listă de acţiuni care trebuie întreprinse în toate cele patru domenii incluse în proiect plus câteva imperative transversale generale. Aceste imperative pot fi prezentate pe scurt în Viziunea Learnovation pentru Învăţare în Europa în 2025 citată în continuare: „A învăţa pe toată durata vieţii devine o condiţie inerentă vieţii. Datorită utilizării lor masive şi normale în viaţa de zi cu zi, noile tehnologii permit o emancipare la nivelul posibilităţii şi capacităţii oamenilor de a învăţa, favorizând o tendinţă spontană către meta-cunoaştere şi asumare a procesului de învăţare”.
Articolul de faţă îşi propune să înfăţişeze viitorul învăţării într-o perspectivă orientată spre inovaţie şi să pună la dispoziţie un set de recomandări pentru autorităţi şi factori de decizie în privinţa acţiunilor urgente care trebuie lansate pentru ca schimbarea să fie pozitivă. Procesul consultativ lansat de proiectul Learnovation a fost un succes în ceea ce priveşte mobilizarea celor interesaţi şi obţinerea de informaţii relevante de la aceştia pentru elaborarea unor viitoare scenarii dezirabile asupra evoluţiei învăţării şi pentru definirea recomandărilor care să permită acestor scenarii să devină realitate.
ConnectLearning – o soluţie la noile provocări?
Concluzia articolului este că trebuie să se opereze o schimbare la nivelul scenariilor de învăţare deoarece fundaţia teoretică necesară există şi a fost discutată în ultimele două decenii. Învăţarea în reţea nu este o nouă paradigmă sau un model de învăţare complet nou, ci descrie mai degrabă felul în care un concept consolidat (bazat pe idei inovatoare şi elemente de bază din teoriile existente în domeniul învăţării) poate ajuta la satisfacerea cererii de scenarii de învăţare „noi” care au o organizare proprie, sunt centrate pe student şi sunt bazate pe un context, pe emoţii, pe socializare şi comunicare.
Experienţe legate de proiectul Learning Resource Exchange pentru şcolile din Europa
În ceea ce priveşte conţinuturile educaţionale, acest articol se referă la utilizarea licenţelor de conţinut deschis şi dificultăţile legate de implementarea acestora; indexarea conţinutului de către experţi şi de către utilizatori obişnuiţi; traducerea automată şi generarea automată de meta-date şi beneficiile pedagogice observate ale resurselor puse la dispoziţie.
Prin implementarea şi utilizarea unui portal pentru proiectul LRE, profesorii europeni au obţinut o privire de ansamblu mai detaliată prin căutări şi navigări rapide. Aceştia au găsit resursele pedagogice folositoare pentru clasă şi au apreciat utilizarea de conţinuturi trans-lingvistice şi transfrontaliere. Conceptul de portal internaţional a fost de asemenea considerat drept o posibilitate importantă de schimburi culturale şi drept modalitate de lărgire a orizonturilor în ceea ce priveşte împărtăşirea de idei noi pentru predare provenite din experienţele din alte ţări.
Evaluarea calităţii e-learning de către o comunitate internaţională de experţi
Rezultatele analizei extensive sugerează că instituţiile din domeniul dezvoltării de competenţe au, în general, un interes foarte mare în obţinerea unei certificări de calitate. Instituţiile sunt interesate, mai ales, de obţinerea unui instrument care să le ajute la măsurarea şi îmbunătăţirea eficienţei impactului, şi astfel să asigure succesul programelor de e-learning şi să le permită să se compare cu alte instituţii.
Analiza pe care o prezentăm în acest articol ne arată de asemenea că instituţiile au moduri diferite de difuzare a e-learning-ului prin activităţi specifice de dezvoltare a competenţelor. Pentru a se include aceste diferenţe, a fost creată o marcă de calitate cu două opţiuni : una pentru programe singulare şi alta pentru instituţii.
Provocările legate de calitate în cazul conţinuturilor e-learning produse în colaborare
Producţiile în colaborare nu sunt doar o metodă nouă de producere de conţinuturi e-learning, ci constituie şi o abordare nouă care permite unei mari varietăţi de profesionişti să producă conţinuturi educaţionale. Cu toate acestea, riscurile legate de gestionarea calităţii în cazul acestor conţinuturi poate submina meritele metodei.
Un număr de instrumente şi de abordări utile sunt puse în aplicare în prezent pentru a se asigura şi pentru a se îmbunătăţi calitatea producţiilor în colaborare. Articolul de faţă prezintă metoda QualityScape, creată de proiectul european QMPP, drept o modalitate importantă de asigurare a calităţii conţinuturilor de e-learning produse în colaborare. Concluzia fundamentală a articolului nostru este următoarea : calitatea este rezultatul unei interacţiuni dintre producerea în colaborare de conţinuturi digitale şi procesele de validare în colaborare a conţinuturilor digitale. Pe scurt, problematica cheie a acestui proiect este dezvoltarea unei metode holistice pentru producerea în colaborare care să permită utilizarea efectivă a acestei metode unice de creare de conţinuturi.
Conceperea vizuală şi pedagogică a conţinutului de e-learning
Pentru asimilarea şi interpretarea conţinutului vizual (în special), persoanele care învaţă în medii bazate pe noile tehnologii dezvoltă o serie de procese psihologice precum percepţia vizuală, atenţia, înţelegerea, motivaţia, memoria, gândirea şi conştiinţa. Pentru asigurarea unei situaţii de învăţare semnificative, conceperea eficientă trebuie să se sprijine pe câteva principii de bază cu scopul de a spori încrederea şi confortul participanţilor şi mai ales performanţa lor în învăţare.
Conceperea de materiale pedagogice necesită luarea de decizii privind procedurile şi regulile specifice în toate etapele procesului, plecând de la alegerea obiectivelor de învăţare până la alegerea strategiilor de evaluare.
Ideile de bază ale conceperii de materiale vizuale şi pedagogice prezentate în acest articol sunt menite să constituie un punct de plecare pentru reflecţii viitoare şi o invitaţie la revizuirea, lărgirea şi validarea empirică a bazei teoretice a e-learning-ului, în special în ceea ce priveşte o chestiune foarte des evocată dar mai puţin clarificată: cum anume reuşesc resursele digitale şi noile instrumente de lucru pe Internet să amelioreze calitatea învăţării.
Poveşti şi servicii Web 2.0: o sinteză a metodelor vechi şi noi de învăţare
Această metodă combinată a reuşit să furnizeze mai multe avantaje de învăţare în proiectele educative, şi anume:
- Creşterea înţelegerii şi a empatiei faţă de alte rase şi culturi;
- Susţinerea şi punerea în practică a abilităţilor de procesare auditivă şi de ascultare;
- Îmbunătaţirea memoriei şi extinderea perioadelor de atenţie;
- Transmiterea efectivă şi eficientă a elementelor factuale şi conceptuale.
Deşi poveştile au constituit un model eficient de educaţie, o dată cu dezvoltarea societăţii industriale, acestea au devenit mai puţin populare şi în prezent ne confruntăm, în şcoli, cu abordări educative „uniforme”, cu mai puţină creativitate şi poveşti neinteresante care împiedică dezvoltarea imaginaţiei elevilor.
Serviciile Web 2.0 oferă unelte excelente de comunicare care sprijină în mod eficient poveştile moderne. Blogurile, site-urile video precum You Tube şi o bună parte din ceea ce se întâmplă în reţelele sociale sunt motivate de nevoia fundametală omului de a spune şi de împărtăşi poveşti. Noi site-uri web îşi fac apariţia ajutându-i pe povestitori să depăşească neajunsurile mijloacelor de comunicare unidirecţionale - text (bloguri) sau video (YouTube). Conturile personale împărtăşite pe site-uri precum şi altele încearcă să îndrepte poveştile spre un nivel superior. Chiar dacă poveştile online sunt de-abia la început, ar putea fi folosite în mod foarte eficient în eLearning.
În acest articol descriem trei proiecte: proiectul TALE prin care oamenii sunt încurajaţi să înveţe ascultând poveşti despre experienţe de învăţare de succes; proiectul HiStory în care persoanele mai în vârstă spun poveşti despre viaţă lor în secolul XX în Europa şi le postează pe web; şi proiectul Mobi-Blog, în care elevii trimit povestiri despre experienţa lor de studiu în străinătate.
The full text of this article is available in English and Spanish. The Spanish version is made possible our partner, the Organisation of Ibero-American States for Education, Science and Culture (OEI). // El texto integro de este artículo está disponible en inglés y castellano. La versión castellana ha sido posible gracias a nuestro socio, la Organización de Estados Iberoamericanos para la Educación, la Ciencia y la Cultura (OEI).